duminică, 13 ianuarie 2013

...la un pas de gura ta...


Ca o mare învolburată, ca o mare calmă, îmi umpli gândul...
în liniște strig numele tău, până-mi rămâne pe buze ecoul...
... număr clipele până când te voi vedea 
și te fac vinovat de soarta mea de-a visa până la trezire că ești al meu!
Merg prin beznă după mirosul tău, dar te transformi în umbre...
...la un pas de gura ta, fără să te pot săruta!
...atât de aproape de pielea ta, fără să te pot atinge!
Nu știu dacă au fost norocul sau pedeapsa mea,
...dar te voi iubi așa chiar dacă va trebui să te aștept 7 vieți!

...îndepărtat de mine ești precum orizontul...



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu